Arhivă de ştiri
Start
Contactare
Despre noi
Statutul LARG
Biografii
Despre membrii ligii
Galerie foto
Realizări
Arhivă de ştiri
Impressum
Publicitate Web

Ambasada Română

Consulatul român München


   WESTFALIA   

Asociaţia germano-română WESTFALIA e.V. Minden


Actualizat la:
7 August 2011

eXTReMe Tracker

Activităţi | Ştiri de la asociaţii | Conferinţe | Cereri de reclamă Cereri de aderare | Contactaţi Liga

LARG informază:
Mihai Rogai, membru al Ligii, un neobosit cercetător pentru adevărata imagine a României

Inginerul Mihai Rogai împărtăşeşte de două decenii drama emigranţilor români. Fără a fi însă un rătăcitor, Mihai a ajuns un pribeag. Din fericire nu unul politic, ci economic, care-şi permite măcar o dată pe an să-şi potolească dorul de ţară. Un pribeag care nu-şi uită rădăcinile şi ale cărui vise se petrec întotdeauna în România. Exilul sau emigratia nu i-au schimonosit sufletul, dimpotrivă: de departe, din Germania, Mihai Rogai continuă să fie român şi înţelege să-şi apere după puterile sale obârşia şi vatra.

 
Cartea de faţă nu este una a unui „specialist”, a unui scriitor care trăieşte de pe urma condeiului. Cu toate acestea este remarcabilă. Cu râvnă şi acribie, Mihai Rogai a răscolit bibliotecile europene, iar acum ne supune atenţiei zeci de celebrităţi mondiale care au ascendenţă românească.
Deşi vă las plăcerea să le descoperiţi singuri, totuşi merită precizat că Mihai Rogai a fost primul care a scris despre originea (şi) română a Maicii Tereaza, a Winonei Ryder, sau a actorului Adrian Zmed, a celebrului muzician şi interpret Art Garfunkel, care îl aduce în atenţia opiniei publice pe Edouard de Max, unul dintre cei patru actori români societari ai Comediei Franceze (alături de Jean Yonnel, Elisabeth Nizan – născută Elisabeta Săineanu –, şi Maria Ventura) sau pe violonistul, compozitorul şi dirijorul de muzică de film Carli Elinor, care a compus şi compilat muzica la varianta originală a filmului lui Charles Chaplin „Goana după aur”. Tot Mihai Rogai i-a „redescoperit” pe Petre Cristea, câştigător al Raliului Monte-Carlo şi pe Henri Negresco, cel care a construit celebrul hotel Negresco de pe Riviera Franceză.  
Pe lângă genii româneşti universal recunoscute, precum Henri Coandă, Mircea Eliade, Emil Cioran sau Eugen Ionescu sunt şi o pleiadă de alţi români remarcabili în domeniul lor de activitate, poate cu nimic mai prejos decât cei mai-înainte menţionaţi, dar care nu au atins nivelul recunoaşterii mondiale din diverse motive. Iată doar câteva exemple în acest sens care se regăsesc în cartea lui Mihai Rogai:
Bioeconomistul Nicholas Georgescu-Roegen, care a fost primul om de ştiinţă care a atras atenţia, prin lucrarea sa „Legea entropiei şi procesul economic” (1971), asupra faptului că dezvoltarea economică, tehnologică şi ştiinţifică a omenirii nu rezolvă problemele de mediu ambiant, ci din contră. În loc să-i fie acordat premiul Nobel, s-au găsit alţii, mai târziu, care să se împăuneze cu rezultatele cercetărilor lui. 
Fizicianul Nicolae Proca, descoperitorul mezonilor (în anii ´30), unul dintre cei mai importanţi fizicieni teoreticieni ai secolului XX şi care a creat în Franţa şcoala de fizică teoretică nucleară. Premiul Nobel pentru această descoperire l-a primit japonezul Hideki Yukawa (1949).
Fiziciana si chimista Stefania Maracineanu, descoperitoarea în anii ´20 a radioactivităţii artificiale, descoperire pentru care Premiul Nobel l-au primit soţii Irène şi Frédéric Joliot-Curie, în anii ´30.
Fizicianul Stefan Procopiu care calculează în 1913 momentul magnetic molecular (magnetonul Bohr-Procopiu), cu doi ani înaintea fizicianului danez Niels Bohr, care primeste pentru aceasta Premiul Nobel in 1922.
 
Sigur ca autorul nu doreşte declansarea celui de-al Treilea Război Mondial pentru aceste nedreptăţi, dar nici nu putem trece sub tăcere toate aceste nedreptăţi făcute unei ţări mici, care în decursul istoriei de multe ori a fost călcată în picioare şi desconsiderată. 
Pe lângă aceşti remarcabili oameni de ştiinţă nedreptăţiţi, autorul ne aduce aminte si de cei “uitaţi”, o altă categorie: sopranele Florica Cristoforeanu, Maria Cebotari, Virginia Zeani, de regizorul Jean Negulesco, un nume mare la Hollywood şi mulţi alţii.  
De fapt, cartea lui Mihai Rogai este o pledoarie pro-România. Ea demonstrează ca nu suntem acei ţgani sau „Tâlharii Romei”, ci, prin reprezentanţii săi de frunte, România poate sta mandră alături de celelalte mari puteri culturale ale lumii. Că nu suntem cu nimic mai prejos decât ceilalţi europeni, dar că „nu ştim să ne vindem marfa”.  
Evident ca o astfel de carte poate şi trebuie să stea, cu mândrie, la loc de cinste în biblioteca oricărui român, mai ales dacă este un pribeag, pentru a-i incălzi sufletul. Cred însă că un astfel de volum ar trebui publicat în limbi de circulaţie mondiala, chiar de către Ministerul de Externe. Nu putem să schimbăm imaginea României doar cu ţigani virtuosi sau fotbalişti, ci prin asumarea acestor celebrităţi cărora, ca şi lui Mihai Rogai, nu le-a fost ruşine că-s români.
O carte fascinantă, scrisă cu inima şi cu certă valoare academică.  
 
Text neadăugit dar compilat şi prescurtat de Emil Mateiaş după articolul domnului
Florian Bichir,
Jurnalist si Membru al Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea ArhivelorSecurităţii
 
 
Carte apărută în 2015, are 256 de pagini, preţul la comandă fiind de 26,10 lei (cu TVA inclus)
Comentariile cititorilor
Aici puteţi adăuga comentariile Dvs.:     * câmpuri obligatorii
* Numele, Prenumele :   
Email : 
* Oraşul, Ţara :   
* Comentariul Dvs. : 
  

     Administrator | Webmaster | Contact | Impressum | Login      Copyright © LARG 2003 - 2017