Raport de activitate al ligii LARG pe anul 2003
 

Datum: 27.11.2003
 

Liga Asociatiilor Româno-Germane din Germania (LARG)
Comitetul de Conducere
Raport de activitate pe perioada 16 noiembrie 2002 – 22 noiembrie 2003

 

1. Înregistrarea LARG în Registrul Asociatiilor (Vereinsregister) si atestarea caracterului de asociatie favorizata fiscal (Gemeinnützigkeit)

 

O prima preocupare majora, în perioada care a trecut de la Adunarea Constituanta din 16 noiembrie 2002, a fost reglementarea statutului oficial al LARG prin înregistrarea în Registrul Asociatiilor (Vereinsregister) si prin obtinerea atestarii caracterului de asociatie favorizata fiscal (Gemeinnützigkeit). În acest scop, am înaintat spre consultare statutul LARG, în versiunea aprobata de Adunarea Constituanta, în paralel catre Amtsgericht si catre Finanzamt. De la Amtsgericht ni s-a raspuns ca nu se acorda consultatii prealabile, de la Finanzamt am primit observatii pe baza carora am formulat propuneri de modificare si apoi, printr-o scrisoare circulara, am luat acceptul asociatiilor-membre. Cu aceste modificari ale statutului, am primit în luna mai de la Finanzamt atestarea provizorie, pentru cca. un an, a caracterului de asociatie favorizata fiscal, urmând ca la sfârsitul perioadei respective sa se faca o noua verificare. Atestarea este foarte importanta, întrucât ea permite LARG sa elibereze dovezi de scutire de impozit pentru sumele donate de catre sponsori, conditie fara de care nimeni n-ar accepta sa ne faca donatii.
 

Am profitat de faptul ca Asociatia Scriitorilor Români si Germani din Bavaria primise între timp de la Amtsgericht observatii la statut si, pentru a câstiga timp, am facut prin analogie propuneri de modificare la statutul LARG. Aceste propuneri au fost discutate la Adunarea Generala Extraordinara din 18 mai, de la Sandplaken, iar versiunea aprobata acolo a fost înaintata oficial, prin Notariat, catre Amtsgericht. Mentionam ca au fost necesare doua atestari notariale, la München si Stuttgart, pentru ca semnatura a cel putin patru din cei sapte membri ai comitetului de conducere sa poata figura pe cererea de înregistrare. Cu aceste formalitati îndeplinite, am primit de la Amtsgericht la 17.06.2003 comunicarea privind înregistrarea oficiala a LARG în Registrul Asociatiilor, sub numarul VR 18075/1. Taxele notariale la München si cele de înregistrare la Amtsgericht au fost platite din contul LARG. Taxele notariale la Stuttgart au fost platite din contul AGERO.
 

Dupa înregistrarea oficiala, am primit de la Kreisverwaltungsreferat München o adresa prin care, pornindu-se de la ipoteza ca LARG ar avea caracterul unei asociatii straine (Ausländerverein), ni se cerea sa ne conformam prevederilor legale referitoare la aceasta categorie speciala de asociatii. O asociatie se încadreaza în aceasta categorie daca fie membrii ei, fie membrii comitetului ei de conducere sunt în majoritate cetateni straini, sau daca ea este afiliata unei organizatii cu sediul în strainatate. Am cerut asociatiilor-membre ale LARG sa-si clarifice situatia din acest punct de vedere si sa ne comunice rezultatul. Am raspuns apoi catre Kreisverwaltungsreferat ca membrii LARG, la rândul lor asociatii, nu se încadreaza în categoria respectiva, ca membrii comitetului nostru de conducere sunt, cu o singura exceptie, cetateni germani si ca, în aceste conditii, nu exista nici un temei ca LARG sa fie considerata Ausländerverein. Dupa înca o revenire si o convorbire telefonica lamuritoare, credem ca aceasta chestiune a fost clarificata satisfacator.

 

2. Aderarea LARG la Forumul Germano-Român

 

Dupa cum se stie, în Germania exista înca o organizatie-umbrela cu un profil înrudit cu acela al LARG – anume, Forumul Germano-Român (Deutsch-Rumänisches Forum e.V., DRF). Spre deosebire însa de LARG, DRF are ca scop sa contribuie la dezvoltarea relatiilor multilaterale – în primul rând, a celor economice si culturale – dintre Germania si România, sa cultive buna imagine a României în Germania si a Germaniei în România (pe scurt, o activitate de lobby, în cel mai bun înteles al cuvântului) si are ca membri, pe lânga unele asociatii germano-române (cu accent însa pe germanitate), institutii, firme si persoane fizice. Era asadar important pentru proaspat-constituita LARG sa luam legatura cu DRF, sa ne delimitam profilul, sa evitam neîntelegerile, paralelismele si, dimpotriva, sa realizam o colaborare armonioasa, sa definim obiective si proiecte de interes comun, sa obtinem asadar o sinergie maxima.
 

Dupa un prim contact cu consiliul de conducere si o convorbire cu Dr.h.c. Susanne Kastner, Presedinta DRF, Vicepresedinta a Parlamentului German, si Sefa a Grupului Parlamentar Germano-Român, în decembrie 2002, când am prezentat LARG, obiectivele noastre si asociatiile-membre, am continuat dialogul. Rezultatul s-a concretizat în aderarea LARG la DRF, demers dezbatut si decis de catre comitetul nostru de conducere la întrunirea din 30 august 2003 si acceptat de catre consiliul de conducere al DRF în luna septembrie. Prin aderarea la DRF nu ne asumam doar obligatia de a contribui pe caile si cu mijloacele noastre specifice la atingerea obiectivelor Forumului, precum si aceea mai concreta a unei cotizatii anuale de 75 €, ci obtinem totodata sprijinul unei organizatii cu un prestigiu recunoscut, cu excelente relatii atât în Germania cât si în România, inclusiv la nivel parlamentar si guvernamental – nu întâmplator unul dintre cei doi vicepresedinti ai DRF este însusi Ambsadorul României în R.F.Germania, domnul Adrian Vierita. În acelasi timp, lucru si mai important, dobândim sansa de a face auzit glasul asociatiilor-membre ale LARG si, implicit, al comunitatilor românesti din Germania, pe o scena cu o mult mai ampla rezonanta.
 

Un prim rezultat concret al aderarii la DRF este sprijinul obtinut din partea Forumului la organizarea Întâlnirii Reprezentantilor Comunitatilor Românesti din Germania, inclusiv prin acceptarea solicitarii noastre ca DRF sa patroneze Întâlnirea. În conditiile în care nici una dintre asociatiile-membre ale LARG nu îsi au sediul la Berlin si nici macar pe o raza cât de cât rezonabila, organizarea Întâlnirii fara acest sprijin logistic foarte concret ar fi fost de neconceput. Suntem convinsi ca extinderea în continuare a colaborarii cu DRF va avea pentru LARG efecte benefice.

 

3. Consolidarea organizatorica a LARG

 

Consolidarea organizatorica a LARG, în primul rând prin atragerea de noi membri dintre asociatiile existente si prin demersuri pentru constituirea de noi asociatii, a stat si ea în centrul atentiei noastre. Mentionam ca prime succese aderarea Asociatiei Parohia Ortodoxa Româna Nasterea Domnului din Stuttgart, precum si constituirea la Heilbronn – cu sprijinul meritoriu al colegilor nostri Florin Zaheu si Mara Papandonatos – a unui comitet de initiativa pentru întemeierea pe plan local a unei asociatii româno-germane. Avem de asemenea convingerea ca tratativele de aderare cu Societatea Culturala A.I.Cuza din Heidelberg vor fi finalizate în curând. Un dialog promitator se desfasoara în acest sens si cu alte asociatii.
 

Mai putin încurajatoare, cel putin deocamdata, sunt rezultatele discutiilor purtate cu reprezentantii Comunitatii Românilor din Rhein-Main (CROM). Din partea Asociatiei Culturale si Religioase Româno-Germane din Salzgitter am primit la un moment dat o cerere de aderare, conditionata însa de unele solicitari care n-au putut fi acceptate, astfel încât cererea a fost retrasa. Cu Asociatia Germano-Româna Un Alter Ego din Nürnberg am avut un prim schimb de opinii în ianuarie, ramas însa fara rezultate concrete, în ciuda unor reveniri repetate din partea noastra. De la alte asociatii – de pilda, de la Institutul Român si Biblioteca Româna din Freiburg – nici macar nu primim raspuns la apelurile noastre.
 

Cu prilejul dezbaterilor purtate pe tema aderarii la LARG, au fost formulate din partea altor asociatii propuneri de modificare a statutului si observatii la adresa activitatii noastre în general. În legatura cu acestea am luat atitudine în articolul Ce este si ce nu este LARG, publicat pe portalul nostru si la care facem aici o trimitere expresa, ca parte a acestui raport de activitate. Pe scurt, credem ca multe dintre obiectiile aduse sunt fie lipsite de temei, fie nu fac decât sa ascunda adevaratele motive ale refuzului de a adera la LARG. Aceste motive trebuie cautate mai degraba în incapacitatea de a învinge suspiciunile si neîncrederea care macina de multa vreme comunitatile românesti din diaspora, mostenire otravita a unor vremuri apuse, când dezbinarea acestora a fost urmarita cu consecventa de catre regimul de dictatura de la Bucuresti, ca si în lipsa intentiei de a accepta delegarea catre LARG a functiei de reprezentare a ansamblului comunitatilor, idee resimtita fie obiectiv ca o stirbire a autonomiei propriei asociatii, fie subiectiv ca un afront la adresa propriilor ambitii si orgolii. Dar fara o asemenea delegare, unitatea deplina a românilor din Germania nu poate fi realizata, iar cei care i se opun ar trebui sa stie ca îsi asuma astfel o grava raspundere.

 

4. LARG si comunitatile românesti din Germania

 

Daca unul dintre obiectivele LARG este de a deveni un for reprezentativ pentru ansamblul comunitatilor românesti din Germania, fapt este ca ea nu are caderea sa vorbeasca decât în numele asociatiilor-membre. Exista aici desigur o contradictie, de a carei solutionare depinde reusita întregului nostru demers. La drept vorbind, chiar daca LARG ar reusi sa grupeze în rândurile ei toate asociatiile românesti existente aici – ceea ce, cum am vazut, ramâne înca un deziderat – am fi înca departe de o atare îndreptatire. Pentru simplul motiv ca nu în toate comunitatile românesti s-au constituit asociatii, iar chiar si acolo unde exista astfel de forme de organizare, ele sunt rareori în masura sa afirme ca ar reprezenta întreaga comunitate a locului.
 

De fapt, trebuie sa recunoastem ca nu prea stim unde anume exista comunitati românesti, cât sunt de numeroase, când s-au constituit, ce structura pe vârste si profesii prezinta, cu ce se îndeletnicesc membrii lor, ce griji si ce teluri au, câti dintre ei detin deja cetatenia germana, si daca sunt sau nu interesati de ideea pastrarii identitatii lor culturale, de comunicarea cu cei de care îi leaga aceeasi provenienta, sau îsi doresc mai curând sa li se piarda urma, prin asimilare accelerata în noua lor patrie. La toate aceste întrebari nu se poate raspunde în mod documentat decât prin initierea unor studii calificate, ceea ce presupune alocarea unor resurse de care, cel putin deocamdata, nu dispunem.
 

Sprijin am putea obtine din mai multe directii. Din partea bisericilor române, interesate si ele sa afle unde sunt potentialii lor credinciosi. Din partea statului român, purtator al unui firesc si peren interes fata de pastrarea identitatii culturale a fostilor sai cetateni, raspânditi pe tot globul, posibili ambasadori de suflet ai natiunii. Dar si din partea statului german, care promoveaza ideea pastrarii diversitatii culturale pe parcursul integrarii feluritelor grupe etnice în sânul societatii autohtone. Asa cum vom arata în continuare, am si facut pasi importanti în vederea identificarii surselor posibile de sprijin si a definirii unor proiecte de interes comun.

 

5. Activitatea asociatiilor-membre si actiuni comune

 

Am afirmat nu o data ca activitea LARG se defineste în primul rând si înainte de toate ca suma a activitatii asociatiior-membre. Acest nivel de baza nu face însa obiectul propriu-zis al raportului de fata – si a constituit de altfel una dintre temele importante ale dezbaterilor din cadrul Întâlnirii Reprezentantilor Comunitatilor Românesti din Germania. Ceea ce face însa specificul LARG la acest capitol sunt actiunile comune ale asociatiilor, initiate, organizate sau doar mijlocite de catre comitetul de conducere în numele Ligii. Sa amintim deci participarea largita la Cenaclul muzical-literar organizat în luna martie de catre AGERO la Stuttgart, sau la traditionalul pelerinaj de la Sultzmatt, precum si participarea la Întâlnirea de la Bonn a medicilor români, sau la Festivalul Callatis, manifestari la care contributia LARG a fost, totusi, mai putin semnificativa.
 

Mai importanta si, în perspectiva, cu posibile urmari de substanta, este desigur angajarea Ligii în organizarea de cursuri duminicale de limba, cultura si civilizatie româneasca pentru cei din noua generatie, cu un prim proiect-pilot initiat de catre Asociatia Alianta Civica la München. Continuarea si extinderea acestui experiment, care beneficiaza si de sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, se înscrie pe linia majora a cultivarii unei identitati bazate, nu în ultimul rând, pe stapânirea limbii române.
 

Sa mai amintim aici, ca o preocupare a viitorului apropiat, contributia posibila a LARG si a asociatiilor-membre la extinderea dincolo de perimetrul münchenez a traditionalelor Zile ale Culturii Românesti, programate în sesiune jubiliara pentru luna iunie 2004.

 

6. Întâlnirea Reprezentantilor Comunitatilor Românesti din Germania

 

Dar cea mai importanta actiune a LARG a fost, de buna seama, organizarea Întâlnirii Reprezentantilor Comunitatilor Românesti din Germania, prima de acest fel, dupa stiinta noastra, si la care am luat ieri cu totii parte. Asa cum aminteam mai sus, Întâlnirea a fost posibila mai ales datorita sprijinului logistic al Forumului Germano-Român, dar si al Ambasadei României si al Institutului Cultural Român „Titu Maiorescu”, sub al caror triplu patronaj a fost asezata întreaga manifestare. Nu mai putin important pentru succesul Întâlnirii a fost sprijinul financiar în valoare de 1.000 € acordat de catre Departamentul pentru Românii de Pretutindeni – suma utilizata printre altele pentru asigurarea traducerii în germana la sala si pentru realizarea materialelor promotionale. Mentionam ca, în conditiile modestului buget al Ligii, ne-am straduit sa reducem la minimum cheltuielile legate de organizarea Întâlnirii. Sala ne-a fost pusa la dispozitie în mod gratuit de catre Institutul Cultural Român, iar sustinerea recitalului de muzica si poezie s-a facut la modul pur onorific de catre Cvartetul de violoncele „Quadriga” al clasei de violoncel a profesorului Catalin Ilea si de catre actorul si poetul Dinu Ianculescu.
 

Însemnatatea deosebita a Întâlnirii consta nu numai în faptul ca, pentru prima oara, delegati ai unor comunitati românesti din întreaga Germanie – deci nu numai ai asociatiilor membre ale LARG – au avut ocazia sa se adune si sa discute între ei, abordând deschis temele care îi preocupa, teme hotarâtoare pentru viitorul acestor comunitati, ci si în prezenta unor oaspeti de rang, reprezentanti ai autoritatilor germane, ai statului român, ai unor organizatii non-guvernamentale. Prezenta lor certifica interesul acordat Întâlnirii si, implicit, existentei comunitatilor românesti din Germania, activitatii asociatiilor românesti, nu în ultimul rând Ligii noastre si actiunilor întreprinse de ea. Este poate înca prea devreme pentru un bilant al Întâlnirii, dar este de asteptat ca ea sa aiba urmari semnificative, pozitive, pentru activitatea noastra viitoare.

 

7. Dialogul cu autoritatile germane

 

Chiar de la întemeierea LARG, stabilirea de contacte cu autoritatile germane s-a numarat printre obiectivele noastre prioritare: ceea ce unele dintre asociatiile-membre au izbutit de-a lungul anilor sa construiasca la nivel de land, s-ar cuveni sa realizeze Liga la nivel federal. O prima dificultate însa a constat în a gasi institutia în a carei competenta se afla sprijinirea comunitatilor de alta provenienta etnica, mai ales ca o parte dintre români au cetatenie germana, în timp ce altii mai sunt încadrati în categoria de Außländer. Exista cumva în Germania minoritati nationale, si daca exista, dupa ce criterii sunt definite acestea? Au comunitatile românesti de aici sansa de a accede la un asemenea statut?
 

Dupa o serie de investigatii, studiind si pagina de internet a Ministerului Federal de Interne (Bundesministerium für das Innere, BMI), am aflat ca cele câteva minoritati nationale (danezii, sorbii, frizonii, tiganii) sunt definite pe criterii precise, printre care existenta continua, de secole, pe teritoriul Germaniei – ceea ce, evident, nu e cazul cu românii. În cele din urma, cu sprijinul DRF, am gasit institutia potrivita – Departamentul Federal pentru Cultura si Medii (Die Beauftragte der Bundesregierung für Kultur und Medien, BKM) – si am intrat în legatura cu Doamna Susanne Kasten, consilier guvernamental, pe care ati avut prilejul s-o cunoasteti la Întâlnirea de ieri. De la ea am aflat ca sunt sanse pentru a obtine sprijin la nivel federal, întrucât precedente exista, dar ca drumul nu va fi simplu, mai ales în conditiile dificile de astazi, când se reduc fondurile disponibile si când ele trebuie împartite la tot mai multi beneficiari. În orice caz, ne-a dat ea de înteles, sprijin vom putea obtine doar daca vom fi în stare sa demonstram în mod convingator ca reprezentam cu adevarat totalitatea comunitatilor românesti din Germania. Întrebarea este daca vom întelege cu totii primatul interesului comun – sau daca nu cumva unii vor da curs mai degraba vechii si verificatei parabole cu capra vecinului.

 

8. Dialogul cu autoritatile române

 

Cu reprezentantii autoritatilor române a fost desigur mai usor sa luam legatura si sa identificam proiecte de interes comun. Cu prilejul unor manifestari organizate de Amabsada si de Consulatele Generale ale României, al vizitelor în Germania ale unor membri ai Guvernului Român, sau al vizitelor în România ale unor membri ai comitetului nostru de conducere, s-au stabilit numeroase asemenea contacte. Putem spune ca avem relatii excelente cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, cu Directia Comunitati Românesti din Ministerul Afacerilor Externe, cu Ambasada României, cu Consulatul General din München si cu Consulatul General din Bonn. Existenta si obiectivele LARG sunt bine cunoscute si se bucura de apreciere, iar proiectele noastre beneficiaza de un sprijin real.
 

Marturie stau participarea unor oaspeti de prim rang la Întâlnirea Reprezentantilor Comunitatilor Românesti din Germania, acceptarea solicitarii noastre ca Întâlnirea sa se desfasoare si sub patronajul Ambasadei României, gazduirea ei la Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu”, sprijinul financiar primit din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, ca si includerea în bugetul pe anul viitor al acestui Departament a unor proiecte propuse de LARG, sau de catre unele dintre asociatiile-membre. Exista toate premisele ca acest dialog sa continue si sa se amplifice, prin identificarea de noi câmpuri de cooperare, cu foloase pentru ambele parti.
 

Trebuie sa subliniem înca o data ca, tot asa cum relatiile nostre cu autoritatile federale, pe care de asemenea dorim sa le consolidam si sa le extindem, nu înseamna în nici un caz ca noi am simpatiza în mod selectiv cu partidele care alcatuiesc astazi coalitia guvernamentala, nici dialogul cu autoritatile române nu sunt câtusi de putin un semn de solidarizare cu partidul care guverneaza actualmente România. Noi ne conducem exclusiv dupa interesele comunitatilor românesti din Germania, ale asociatiilor-membre ale LARG, asa cum sunt ele precizate în statutul nostru, care prevede în mod expres pastrarea unei stricte neutralitati politice. De aceea nici nu ne propunem sa ne erijam într-un soi de constiinta a natiunii române, într-o autoritate morala suprema autodeclarata, pusa sa judece maturitatea electoratului român, rezultatele alegerilor parlamentare, sau hotarârile guvernului. Noi credem ca politica româneasca se face si se desface în România, iar nu în alta parte.

 

9. Dialogul cu comunitatile religioase

 

Un rol aparte atât în definirea, cât si în pastrarea identitatii culturale a unei comunitati îl joaca, fara îndoiala, credintele religioase. În acest sens, pentru realizarea unitatii mult dorite a comunitatilor românesti din Germania, o misiune aparte revine bisericii – si, în primul rând, data fiind preponderenta credintei ortodoxe la români, Bisericii Ortodoxe. Departe însa de a putea aspira la idealul ecumenic, adica la o conlucrare a Bisericii Ortodoxe cu Biserica Unita (Greco-Catolica), în folosul unei coeziuni mai largi a comunitatilor românesti, iata ca pâna si cei de aceeasi credinta pravoslavnica sunt confruntati aici cu o serioasa dilema, pusi sa aleaga între cele doua biserici ortodoxe române paralele. Nu este caderea noastra sa analizam cauzele acestei regretabile situatii, nici sa arbitram sau sa mijlocim înte cele doua biserici-surori, care în esenta sunt si ar trebui sa fie una. Dar ne luam acum îngaduinta sa rostim o chemare, un apel la întelegere si împacare, în spiritul întelepciunii, al iertarii crestinesti si al nedezmintitei iubiri a aproapelui. O facem în speranta ca macar una dintre radacinile nefaste ale dezbinarii comunitatilor românesti sa fie curmata, pentru ca macar cei de aceeasi credinta sa nu se mai evite între ei, ci sa se aseze sub aceleasi boltiri si la aceeasi masa, privindu-se fara a se tulbura în lumina ochilor.
 

Am dori ca anul viitor LARG sa poata sprijini fara rezerve organizarea pelerinajului de la Sultzmatt, fara a mai fi nevoie sa ne întrebam daca e mai bine sa fim prezenti acolo sâmbata, sau mai bine duminica, fara teama de a fi banuiti ca am lua partea unei fractiuni a ortodoxiei, în defavoarea celeilalte.

 

10. Dialogul cu alte comunitati etnice din Germania

 

Organizarea Întâlnirii a prilejuit o prima încercare de a lua legatura cu organizatiile altor comunitati etnice din Germania – de pilda cu Landsmannschaft der Siebenbürger Sachsen, Landsmannschaft der Banater Schwaben, Bund Ungarischer Organisationen in Deutschland, sau cu Zentralrat der Juden in Deutschland. Rezultatul este încurajator, din partea unora au fost prezenti delegati, si ramâne sa continuam demersurile noastre, concentrându-ne asupra schimbului de experienta, ca si a definirii de interese si proiecte comune.

 

11. Dialogul cu alte organizatii românesti de pretutindeni

 

Dupa opinia noastra, stabilirea de contacte sistematice si cultivarea de relatii stabile cu organizatii ale românilor din alte tari, cu organizatii românesti cu intentii de cuprindere planetara (Consiliul Mondial Român, Uniunea Mondiala a Românilor Liberi), sau cu asociatii româno-germane din România (una a fost initiata recent la Tulcea), dincolo de schimburile ocazionale de mesaje, ar depasi deocamdata nivelul posibilitatilor logistice ale LARG. Ele ar putea sa devina oportune abia dupa depasirea actualei faze de consolidare organizatorica si financiara, adica atunci când Liga va deveni un for cu adevarat reprezentativ pentru comunitatile românesti din Germania si va dispune de mijloacele necesare pentru exercitarea acestui rol.

 

12. Consolidarea financiara a Ligii

 

La acest capitol vom asculta în cele de urmeaza raportul colegului nostru Arh. Dan Ciudin. Aici ne vom limita la sublinierea importantei actiunii de recrutare a unor sponsori, precum si a obtinerii de venituri prin reclama pe portalul din internet si în buletinul electronic de stiri. Un început meritoriu în aceasta directie l-a facut colegul nostru Alexandru Draghici, dar actiunea va trebui urmarita cu titlu prioritar si cu mare continuitate, de rezultatele ei si de stabilitatea lor depinzând nemijlocit forta si viabilitatea pe termen lung a LARG.

 

13. Chestiuni administrative si de secretariat

 

Analizând experienta unui an de activitate, constatam ca unul dintre punctele critice îl reprezinta aspectele administrative si de secretariat. Pe masura ce va creste, asa cum speram, atât numarul asociatiilor-membre, cât si acela al institutiilor si organizatiilor cu care vom avea relatii stabile, va fi din ce în ce în ce mai greu ca munca administrativa si de secretariat sa fie solutionata în cadrul timpului liber al unuia sau al altuia dintre membrii comitetului de conducere. Aceasta mai ales daca ne vom propune sa intensificam si activitatea de mijlocire a unor manifestari comune ale mai multor asociatii-membre, sau de initiere a unor actiuni de amploare la nivelul întregii Ligi – asa cum a fost, de pilda, Întâlnirea de ieri. Multe neplaceri au aparut si ca urmare a faptului ca nu avem un sediu real, cu o adresa postala efectiva, si cu un telefon la care sa raspunda o permanenta, fie si numai doua-trei ore pe zi.
 

Desigur ca asemenea dificultati, inerente începutului si perfect explicabile prin putinatatea mijloacelor disponibile, vor putea fi depasite numai daca prin consolidarea situatiei financiare a LARG se va asigura un buget corespunzator si stabil. Pe lânga asigurarea unor fonduri din donatii si reclama, pe lânga plata la timp a cotizatiei din partea fiecarei asociatii-membre, asteptam sprijin si din partea Departamentului Federal pentru Cultura si Medii.
 

Pâna în prezent s-au clarificat unele aspecte, am convenit asupra unui logo al Ligii, asupra antetului pentru scrisori, avem un cont si o stampila, au fost imprimate – prin grija colegilor nostri din Karlsruhe – carti de vizita pentru membrii comitetului de conducere. Actiunea trebuie continuata prin imprimarea unor topuri de hârtie cu antet pentru corespondenta, prin relizarea unor prospecte si a altor materiale promotionale. Ar fi necesar sa ajungem în situatia de a putea închiria un birou, oricât de mic, unde sa poata fi sosi corespondenta, unde, macar câteva ore pe zi, un angajat al LARG sa rezolve chestiunile administrative si de secretariat, sa raspunda la telefoane si unde sa poata fi primite eventual vizite sau organizate convorbiri.
 

Toate aceste s-ar cuveni sa fie consemnate într-un proiect de buget, din care sa putem deduce cu oarecare aproximatie nivelul minim de fonduri necesare pentru acoperirea unor asemenea cerinte. Dar asupra acestor aspecte se va reveni în detaliu în analiza critica initiata si prezentata de catre domnul Draghici.

 

14. Organizarea comunicarii si informarii interne si externe

 

În ziua de astazi, succesul sau insuccesul oricarei întreprinderi depinde în mod decisiv de capacitatea de a organiza fluxul informational, de a stapâni cu maiestrie procesele complexe de comunicare. La posta traditionala si telefonia analoga s-au adaugat telefaxul, computerele, posta electronica, internetul, telefonia digitala si cea mobila, tele- si videoconferintele si câte altele, iar deplasarea imaginilor si, în general, a informatiei înlocuieste tot mai des deplasarea fizica a persoanelor (fara a o putea înlocui cu totul). Cum LARG si-a propus, printre altele, sa mijloceasca comunicarea asociatiilor-membre între ele, precum si catre exterior, cu comunitatile românesti în general, sau cu al lor mediu social si institutional, reusita Ligii depinde si ea de masura în care vom reusi sa facem uz cu succes de toata recuzita moderna a mijloacelor informationale si de comunicare.
 

Nava-amiral a întregului sistem de comunicare si de informare al LARG este, evident, portalul nostru pe internet. Pentru cei mai multi dintre noi a trecut aproape neobservat efortul considerabil depus de colegul nostru Alexandru Draghici pentru conceperea si punerea în aplicare a proiectului de transformare a vechiului portal www.rom2.de în actualul portal larg.de. Dar rezultatul vorbeste de la sine si constituie, pe buna dreptate, una dintre cele mai importante realizari din întregul an ale Ligii. Prin grija Departamentului pentru Românii de Pretutindeni dispunem de un abonament gratuit la fluxul de stiri al Agentiei Nationale de Stiri Rompres. Suntem pe cale sa încheiem un acord cu Curierul de Vest, prin care se prevede posibilitatea reciproca de a prelua stiri si articole, cu citarea sursei. Îar în prezent au loc pregatiri pentru lansarea propriului buletin electronic de stiri, prin care portalul LARG capata o întregire dinamica, cu mare forta de penetrare la public – un mediu de comunicare interesant si pentru clientii potentiali, interesati în reclama.
 

Având în vedere prestatia cu totul remarcabila, de nivel profesionist, în conceperea, realizarea si întretinerea portalului, ca si numarul respectabil de ore pe care continua sa le investeasca sistematic în aceasta activitate, propunem sa i se acorde domnului Alexandru Draghici o diploma de onoare, drept multumire pentru activitatea lui în acest domeniu.
 

Nu mai putin importanta pentru afirmarea LARG este prezenta ei în constiinta publica, reflectarea activitatii noastre în presa scrisa si vorbita, adica în ziare si reviste, la radio si televiziune. Pe aceasta linie am înregistrat, de asemenea, succese notabile. Am aminti stirile, articolele si interviurile aparute în publicatii precum Curierul National, Ziarul de Duminica, Curierul de Vest, Actualitatea Româneasca, Dorul (Danemarca), Observator (München), Lumea Libera (New York), transmise la postul Radio România sau TVR International. Prezenta trimisilor presei la Întâlnirea de ieri este semnificativa si va trebui sa continuam cu eforturi sporite preocuparea de a face cunoscuta unui public cât mai larg existenta, telurile si activitatea Ligii.

 

15. Activitatea Comitetului de Conducere al LARG

 

În final, s-ar cuveni sa aruncam macar o privire, desigur autocritica, asupra activitatii comitetului de conducere al LARG. Dupa cum stiti, ne-am straduit sa definim de la bun început atributiile fiecarui membru si modul de lucru al comitetului, în curpinsul unui act cu carcater normativ – Regulamentul intern de functionare – aprobat mai apoi si de adunarea generala de la Sandplaken. În acelasi spirit, am decis ca întrunirile periodice ale comitetului de conducere sa aiba loc la Ulm, în centrul de greutate al ariei de dispunere a localitatilor de domiciliu ale membrilor comitetului. Se poate spune ca, în linii mari, comitetul de conducere a îndeplinit cu succes misiunea de a coordona activitatea LARG în perioada dintre adunarile generale anuale. Pe de alta parte, o examinare mai atenta releva existenta unor carente, care reprezinta totodata zone problematice ale activitatii Ligii în general. Vom mentiona doar câteva cerinte esentiale – o angajare mai activa, disciplinata si cu profesionalitate sporita a fiecaruia dintre noi în efectuarea pas cu pas a actiunilor din sfera raspunderilor proprii, o comunicare permanenta si mai eficienta, întarirea spiritului de echipa, repartizarea mai echitabila a sarcinilor, eforturi sistematice pentru consolidarea financiara a Ligii, ameliorarea muncii cu presa, constituirea unor grupe de lucru pe teme importante, crearea unei echipe operative remunerate. Nu vom intra aici în detalii, lasând aceasta misiune analizei minutioase si pertinente, prezentate de catre colegul nostru Alexandru Draghici.
 

Pentru a pastra un anume echilibru, s-ar cuveni ca, odata cu remarcile critice, sa formulam si cuvinte de apreciere la adresa colegilor nostri. Îngaduiti-mi asadar, si ca decan de vârsta, sa aduc aici elogiul si multumirile noastre ale tuturor: domnului Draghici pentru angajamentul si profesionalismul lui în realizarea portalului LARG (si nu numai – dovada chiar analiza critica pornita din initiativa lui), domnului Zaheu pentru energia si pentru capacitatea lui remarcabila de mobilizare în asigurarea bazei logistice a unor actiuni importante, domnului Cercasov pentru seriozitate, temeinicie si promptitudine, doamnei Papandonatos pentru deosebita caldura sufleteasca cu care ajuta la cultivarea spiritului de echipa si la identificarea noastra cu vatra de la care ne tragem, domnului Petala si domnului Ciudin pentru contributia lor mai ales la absolvirea cu succes a fazei ingrate de perindari pe la autoritati si notariate, cu toate obstacolele si chichitele ei birocratice.

 

16. Legatura comitetului de conducere cu asociatiile-membre si a acestora între ele

 

S-ar cuveni totusi sa nu limitam analiza critica la activitatea membrilor comitetului. În acest sens, ar fi poate de mentionat ca si în privinta comunicarii si mai ales a conlucrarii dintre comitet si asociatiile-membre este destul loc pentru mai bine. Am propune ca asociatiile-membre sa-si desemneze câte un reprezentant, altul decât eventualul membru în comitet din partea asociatiei respective, care sa fie persoana de legatura dintre comitet si asociatie. Faptul ca pâna acum legatura se face prin membrul din comitet (acolo unde exista) duce uneori la situatii curioase, când de pilda unele asociatii reclama ca nu ar fi suficient si la timp informate asupra deciziilor luate si a actiunilor initiate de catre comitetul Ligii.
 

Cum principalul nostru mijloc de comunicare este posta electronica, ar trebui ca persoana desemnata de catre fiecare asociatie-membra sa tina legatura cu comitetul, sa dispuna de o adresa de e-mail (eventual sa i se furnizeze una pe serverul @larg.de). Pentru comunicarea cu asociatiile s-ar cuveni sa se aplice aceleasi reguli ca si în cazul comunicarii între membrii comitetului: citirea zilnica a mesajelor, raspunsul prompt în functie de prioritate etc. Din pacate, nu toate asociatiile-membre obisnuiesc sa raspunda la mesaje, la apeluri. Nu-i vorba aici nici pe departe de rigorile ierarhice ale centralismului zis democratic – dar în materie de comunicare, un feed-back e totusi necesar.
 

Comunicarea dintre asociatiile-membre este si ea uneori dificila – si se poate constata ca functioneaza bine numai acolo unde existau legaturi traditionale dinaintea constituirii LARG. Actiuni meritorii, precum extinderea Zilelor Culturii Românesti 2004 în afara München-ului, demareaza extrem de greu, poate tocmai pentru simplul motiv ca înfiriparea de asemenea legaturi reuseste doar cu pretul unei înfruntari energice a inertiei.
 

Problematic este si faptul ca uneori nu se face delimitarea necesara dintre planul de activitate si de competenta al asociatiilor-membre, si planul de activitate si de competenta al Ligii. Faptul ca membrii comitetului LARG fac totodata parte din conducerea asociatiilor-membre nu trebuie sa duca la amestecarea celor doua planuri: s-ar cuveni ca fiecare dintre noi sa respecte în actiunile si luarile sale de pozitie cerinta de delimitare clara, riguroasa între competentele din cadrul comitetului LARG si cele din cadrul asociatiei-membre respective. Este de subliniat ca numai adunarea generala a Ligii si, între doua sesiuni, comitetul ei de conducere are caderea ca, în conformitate cu statutul si cu regulamentul intern, sa ia decizii si sa vorbeasca în numele LARG, sau sa angajeze Liga în orice alt fel.
 

Exista uneori, tot pe linia confuziei dintre parte si întreg, tendinta de a pune LARG pe acelasi plan cu una sau alta dintre asociatiile-membre, afirmându-se de pilda ca asociatia X sau Y face mai multe decât Liga. Dar activitatea LARG este mai întâi de toate suma activitatii organizatiilor-membre, deci afirmatia e din capul locului falsa, caci la acest nivel activitatea Ligii subsumeaza si activitatea asociatiei X sau Y, si nu poate fi în nici un caz mai redusa decât aceasta. Activitatea LARG este însa mai apoi, si în mod specific, una cu un caracter propriu, desfasurata pe un cu totul alt plan decât activitatea asociatiilor-membre si de necomparat prin chiar natura lucrurilor, caci Liga îsi asuma misiuni pe care acestea n-au cum sa le îndeplineasca: mijlocirea comunicarii dintre asociatiile-membre, a comunicarii cu ansamblul comunitatilor românesti, reprezentarea acestora în relatia cu autoritatile germane si române s.a.m.d. Ceea ce nu înseamna ca activitatea Ligii si a comitetului ei de conducere ar fi scutita de critica.
 

Dar exista, în sens invers, si o anume inertie atunci când e vorba ca asociatiile-membre sa se identifice cu actiunile Ligii, sa se considere efectiv ca fiind parti componente ale LARG. Nu e usor de gasit masura justa, calea de mijloc – între confuzia de planuri si dezinteresul total – dar trebuie sa actionam cu totii în aceasta directie, sa clarificam teoretic si sa urmarim în practica respectarea unor principii fundamentale. Ca organizatie de nivel federal (cum bine zice domnul Draghici în analiza lui, cerându-ne o clitate exceptionala a muncii), activitatea noastra se afla în lumina rampei, are un însemnat rol de model, un rol exemplar. Este deci cu atât mai important sa ne luam în primul rând noi rolul în serios, oferind altora un exemplu de concordanta deplina între principii si fapte.
 

Suntem înca la începuturi, dispunem de mijloace financiare modeste, dar avem de ocrotit si de sporit un capital extrem de important – respectul pentru principiile consemnate în statut si în reglementarile noastre interne, încrederea cu care suntem priviti ca exponenti ai unei conceptii de organizare cu adevarat democratice, în spiritul respectului deplin fata de lege si fata de semenii nostri, al corectitudinii si al demnitatii. Nu prin atacuri verbale la adresa activitatii altora se face dovada principialitatii, ci în primul rând si mai presus de toate prin marturia consecventa a propriilor fapte. Sa ramânem credinciosi principiilor frumoase pe care le-am pus la temelia Ligii, cu convingerea ca numai asa vom ajunge la acceptarea ei unanima ca for reprezentativ pentru comunitatile românesti din Germania.

 

În numele comitetului de conducere,

 

Dr.Arh. Gheorghe Sasarman

Presedintele LARG 2002-2004

8 noiembrie 2003