|
|
 |
|||||||||||||||||||||||||||||
|
PRIMA CONFERINŢĂ A COMUNITĂŢILOR ROMÂNEŞTI DIN EUROPA Alocuţiune ţinută de Dr.Ing.Emil Mateiaş purtător de cuvânt al Ligii societăţilor româno-germane din Germania
Bucureşti 13-15 octombrie 2006 Atelierul de lucru : „Educaţie, cultură şi religie – piloni ai identităţii româneşti în contextul european“
Probleme stringente privind Parohiile ortodoxe române din Germania.
Deasemenea Legea 142/1999 menţionează rolul „aşezămintelor Bisericii Ortodoxe Române din afara graniţelor, în vederea menţinerii identităţilor culturale, lingvistice şi religioase a românilor din afara graniţelor”.
Poate îndeplini Biserica ortodoxă română din Germania aceste deziderate?
Din păcate, bisericile ortodoxe române din Germania nu au aceeaşi mare credibilitate, de care se bucură Biserica Ortodoxă Română în România şi anume:
1. În mod pauşal, toţi preoţii (indiferent dacă sunt veniţi de pe timpul comunismului sau de dupa Revoluţie), însăşi Mitropolitul, sunt socotiţi securişti sau unelte ale securităţii. Aceasta şi cu ajutorul „neprecupeţit” al presei din România.
2. Ortodoscşii ajunşi în străinătate au uitat de îndatoririle lor faţă de biserică, refuzând o contribuţie bănească continuă, cu toate că ei beneficiază de toate serviciile bisericeşti şi chiar sociale, cu care au fost obişnuiţi din ţară.
3. Mulţi ortodocşi români din Germania cred ca preoţii au venituri substanţiale prin tot felul de canale şi nu în ultimul rând, prin canalele securităţii, respectiv SRI. Chiar si preoţii între ei se bănuiesc unii pe alţii că ar primi salarii secrete. Aceasta si datorită faptului că în momentul de faţă unii preoţi beneficiază doar de „ajutoare” financiare (neuniform repartizate) pe care le distribuie Mitropolia dintr-un fond de 7.000 € pe luna, bani veniţi din ţară.
4. În realitate, aproape fără excepţie, preoţii nu au un mijloc de existenţă asigurat, fiind nevoiţi să practice activităţi temporare care în nici un caz nu sunt pe măsura unui prelat ortodox român. Acest lucru îngreunează în mod direct exercitarea obligaţiilor canonice, sociale şi culturale pe care preoţii şi implicit parohiile ar trebui să le desfăşoare.
Pentru remedierea acestor stări de lucruri este necesar în primul rând:
a) - Desconspirarea dosarelor tuturor preoţilor din Germania, iar cei care au făcut poliţie politică, să fie judecaţi de proprii credincioşi şi ierarhi.
b) Să se asigure un salariu lunar de cel puţin 500 € net pentru fiecare preot ortodox român.
Mă voi referi în continuare doar la punctul b.
În Germania activează 34 de Parohii cu 31 de preoţi.
Aproape toate parohiile sunt emanaţia proprie a preotului şi a credincioşilor ştrânşi în jurul acestuia. Întemeind aceste parohii din iniţiativă proprie şi cu eforturi şi sacrificii deosebit de complexe, preoţii au dat dovadă de o inegalabilă abnegaţie pentru păstrarea şi conservarea credinţei ortodoxe române pe aceste meleaguri.
Aproape toate parohiile din Germania (în special cele vechi) sunt organizaţii social-religioase aprobate de organele juridice şi care trebuie să activeze în spiritul legii germane.
Pentru a asigura o legătură canonică unitară cu Biserica Mamă, un grup de preoţi au hotărât în zilele de 1 şi 2 mai 1992 înfinţarea Arhiepiscopiei ortodoxe române autonome din Europa Centrală care ulterior s-a transformat în Mitropolie. Mitropolitul a fost ales de către reprezentanţii parohiilor din Germania. Mitropolia a primit binecuvântarea Sfântului Sinod. În aprilie 2006 Mitropolia a abţinut statutul de “Corporaţie de drept public”, adică este recunoscută ca fiind biserică oficială în Germania.
De-a lungul multor zeci de ani, bisericile au fost şi sunt până în zilele noastre, cel mai important şi mai permanent punct de convergenţă al românilor din Germania. Aceştia au avut ocazia să se cunoască între ei şi astfel să iniţieze şi o serie de acţiuni laice comune, acţiuni care se înscriu şi în tematica prezentei Conferinţe. Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, prevede o Comisie Sinodală “pentru Comunităţi Externe, Relaţii Internaţionale şi Ecumenice”
În Art.51, al Statutului se prevăd următoarele sarcini pentru această Comisie: Alin. g). Analizarea activităţilor comunităţilor ortodoxe române de peste hotare, care depind direct de Patriarhia Română, şi adoptarea de măsuri pentru păstrarea unităţii cu Biserica Mamă: Alin. h) Iniţierea de măsuri pentru înfiinţarea, organizarea şi sprijinirea unităţilor diasporale ortodoxe române de peste hotare.
Privind salarizarea preoţilor, guvernul a elaborat “Legea privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului” (142/1999) Printre altele, această Lege prevede:
Art. 1. – (1) Statul român sprijină cultele religioase recunoscute potrivit legii, pentru salarizarea clerului de la bugetul de stat, la cererea acestora.
Art. 5. – (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru sprijinirea aşezămintelor Bisericii Ortodoxe Române din afara graniţelor, în vederea menţinerii identităţilor culturale, lingvistice şi religioase, se alocă de la bugetul de stat, pentru personalul clerical de cetăţenie română, o sumă reprezentând echivalentul în lei al drepturilor în valută, stabilite în cuantum net, prin asimilare, prevăzută prin hotărâre a Guvernului, cu funcţiile pe care este încadrat personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi alte reprezentanţe ale României în străinătate.
Presedenţia României, Departamentul pentru Culte, anunţând promulgarea legii 142/1999, scrie IPS Mitropolit Dr.Serafim Joantă următoarele: a. - Legea prevede alocarea unui fond de la bugetul de stat pentru salarizarea clerului, de care beneficiază, la cerere, toate cultele religioase recunoscute în România. b. - De asemenea, legea prevede sprijinirea, prin alocarea unei sume de la bugetul de stat, a personalului clerical de cetăţenie română care slujeşte în aşezămintele Bisericii Ortodoxe Române din afara graniţelor.
Această Lege este modificată prin Ordonanţa de urgenţă din 2 iunie 2000: Astfel articolul 5 va avea următorul cuprins: Art, 5. – (1) Pentru sprijinirea aşezămintelor Bisericii Ortodoxe Române din afara graniţelor, care desfăşoară activităţi deosebite în vederea menţinerii identităţii lingvistice, culturale şi religioase a românilor din afara graniţelor, în special activităţi adresate tinerilor, se alocă de la bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul în lei ….dolari S.U.A., lunar.
Bineînţeles că laicii, preoţii, iar după înfiinţarea Mitropoliei şi organele Mitropolitane s-au străduit să asigure din surse din înăuntrul Germaniei mijloacele de existenţă ne-cesare pentru preoţii ortodocşi români din Germania.
Personal am iniţiat mai multe acţiuni de a rezolva această problemă. Una dintre ele este cea din 31 ianuarie 2005 când IPS Dr.Serafim, Excelenţa Sa Ing.Adrian Vieriţa ambasadorul României şi eu, am fost primiţi, la cererea mea, de doamna Susanne Kastner, Vicepreşedinta Parlamentului german. Tema principală a fost asigurarea mijloacelor de exitenţă a preoţilor români din Germania. Dacă nu există alte posibilităţi, am propus să se facă acest lucru cel puţin pe bază de reciprocitate. Pentru aceasta am expus următorul argument:
Situaţia comunităţilor Catolice şi Evanghelice din România: - Comunităţi catolice, ca. 200 - Comunităţi evanghelice, ca 250 - Total etnici germani în România: ca. 80.000 - Salariaţi de la Bugetul de Stat: ca 700 persoane - Guvernul român garantează de la Bugetul de Stat un venit de ca. 150 €/persoană. Aceasta însemnează: 700 x 150 x 12 = 1.260.000 € pe an
Situaţia comunităţilor ortodoxe române din Germania: - 36 Comuniăţi ortodoxe române, ca organizaţii e.V. (înscrise juridic); - Total 30 de preoţi ortodocşi români; - Total etnici români în Germania: > 300.000 dintre care ca.80.000 au numai paşaport românesc.
O altă şansă ar fi introducerea în Acordul Cultural Româno-German a mijloacelor de existenţă pentru preoţii români. Acest lucru l-am discutat şi cu vicepreşedintele Senatului României, domnul senator Meleşcanu.
Concluzie: Întrucât toate eforturile de până acum nu au dus la rezultate concrete şi întrucât multe familii de preoţi trăiesc la limita existenţei, o soluţe ar fi ca Statul Român, conform legii în vigoare, să asigure celor 30 de preoţi din Germania un salariu minim de 500 € pe lună, adică:
30 x 500 x 12 = 180.000 € pe an
În momentul de faţă Mitropolia primeşte 7.000 € lunar (respectiv 84.000 € anual) din ţară, bani ce sunt repartizaţi ca ajutoare, după diferite criterii, unor preoţi care ţin de Mitropolie. Rezultă că pentru asigurarea salariului de cel puţin 500 € lunar pentru fiecare preot din Germania, ar fi necesară o suplimenatre de ca. 100.000 € anual din bugetul de stat. Aşa cum s-a observat mai sus, Legea 142/1999 prevede salarizarea şi nu ajutorarea preoţilor.
Aceste salarii trebuie să fie uniforme pentru toţi preoţii (şi pentru cei care au fost obligaţi să renunţe la cetăţenia română). O dată salarizaţi, preoţii vor avea obligaţia să respecte nu numai canoanele bisericeşti dar, mai mult ca până acum, Statutul şi Regulamentul de ordine interioară al Mitropoliei. Caracterul juridic autonom al parohiilor nu contravine cu salarizarea preotului. De menţionat este şi faptul că prin Statutul BOR, în afara graniţelor ţării sunt recunoscute doar Comunităţi ortodoxe române ori Unităţi diasporale ortodoxe române şi nu Parohii ortodoxe române aşa cum este cazul în România.
Cu înaltă consideraţiune, Emil Mateiaş Germania, la 10 octombrie 2006
|
|||||||||||||||||||||||||||||
